Întrebări frecvente

În marea majoritate a cazurilor, nu. Aproximativ 80% dintre meningioame sunt de grad 1 – tumori benigne, care cresc lent și nu dau metastaze. Aproximativ 15–20% sunt de grad 2 (atipice), cu risc mai mare de recidivă, și doar 1–3% sunt de grad 3 (anaplazice), adică maligne. Vedeți Tipuri și grade OMS.

Este rar. Majoritatea meningioamelor de grad 1 rămân benigne toată viața. Uneori, o recidivă poate avea un grad mai mare decât tumora inițială – de aceea controalele RMN regulate sunt importante.

În cele mai multe cazuri nu se poate identifica o cauză. Factorii de risc cunoscuți sunt iradierea capului (mai ales în copilărie), vârsta, sexul feminin și factorii hormonali – inclusiv tratamentul îndelungat cu anumite progestative – și, rar, unele sindroame genetice. Nu este rezultatul a ceva ce ați făcut greșit. Vedeți Cauze și factori de risc.

Studiile mari nu au găsit dovezi convingătoare că telefoanele mobile, stresul sau alimentația ar cauza meningioame.

În marea majoritate a cazurilor, nu este ereditar, iar copiii și frații dumneavoastră nu au nevoie de investigații speciale. Un sfat genetic este util doar în situații particulare: meningioame multiple, diagnostic la vârstă tânără, alte tumori ale nervilor sau mai multe cazuri în familie.

Nu neapărat. Multe meningioame mici, fără simptome, pot fi doar urmărite prin RMN la intervale regulate. Tratamentul se discută dacă tumora crește, dacă apar simptome sau dacă este mare ori într-o poziție cu risc. Vedeți Observare și monitorizare.

Dacă meningiomul este doar urmărit, primul RMN de control se face de obicei la 3–6 luni, apoi anual dacă tumora este stabilă. După operație, primul control se face în general la 6 luni pentru gradul 1 și la 3 luni pentru gradele 2 și 3. Urmărirea se face cu RMN, nu cu CT. Ritmul exact îl stabilește medicul.

De cele mai multe ori aspectul la RMN este foarte sugestiv. Diagnosticul sigur și gradul tumorii se stabilesc însă doar prin examenul anatomopatologic, după operație.

Nu neapărat. Durerile de cap sunt foarte frecvente în general, iar multe meningioame mici nu dau niciun simptom. Contează localizarea și mărimea tumorii, dacă există edem în jur și cum arată durerea. Discutați cu medicul dumneavoastră. Vedeți Simptome după localizare.

Raportul este doar interpretarea unui medic. Pentru o decizie de tratament sau pentru o a doua opinie, neurochirurgul trebuie să vadă el însuși imaginile, în format digital (DICOM). Filmele printate conțin doar o mică parte din informație.

Observarea prin RMN, chirurgia, radiochirurgia și radioterapia – singure sau în combinație. Alegerea depinde de mărimea și localizarea tumorii, de simptome, de ritmul de creștere, de vârstă și de starea dumneavoastră de sănătate. Vedeți Tratament.

Deocamdată nu există un medicament dovedit care să vindece sau să micșoreze în mod fiabil un meningiom. Se folosesc medicamente pentru simptome: corticoizii reduc edemul, iar antiepilepticele reduc crizele. Unele terapii se testează în studii clinice, pentru meningioamele agresive care au recidivat.

Ghidurile actuale ale Asociației Europene de Neuro-Oncologie (EANO) nu recomandă tratamentul antiepileptic preventiv (levetiracetam, carbamazepină etc.) la pacienții care nu au avut crize epileptice. Dacă vi s-a recomandat, discutați clar cu medicul de ce vi se oferă.

Odată început, tratamentul se oprește doar conform indicațiilor unui medic neurolog – oprirea bruscă poate duce la crize epileptice și chiar la deces.

Gamma Knife este un aparat de radiochirurgie care oprește creșterea tumorii printr-o doză mare și foarte precisă de radiații, fără incizie. În România există la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București și la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași. Vedeți Radioterapie și radiochirurgie.

Riscurile depind foarte mult de localizarea și mărimea tumorii și de experiența echipei. O tumoră de pe suprafața creierului are de obicei riscuri mici, în timp ce una de la baza craniului, lângă nervi și vase mari, poate avea riscuri mai mari. Cereți chirurgului să vă explice riscurile concrete în cazul dumneavoastră. Vedeți Chirurgie.

De multe ori, da – mai ales la tumorile de pe suprafața creierului. Uneori chirurgul lasă intenționat un mic rest lipit de un nerv, de o arteră sau de un sinus venos, pentru a nu provoca un deficit. Restul poate fi urmărit sau tratat prin radiochirurgie.

Externarea are loc de obicei la 2–7 zile de la operație, în funcție de medic și de tehnica folosită. Neurochirurgia modernă, cu incizii mici, necesită mai puține zile de spitalizare. Uneori operația are loc chiar în ziua internării. Vedeți Ziua operației și internarea.

De obicei nu este nevoie să vă radeți părul. Dacă este necesar, se face la spital și cât mai puțin.

De obicei puteți face duș, inclusiv pe cap, încă din primele zile după operație. Acasă, spălați-vă pe cap de cel puțin 2 ori pe săptămână, cu șamponul obișnuit, inclusiv pe cicatrice. Spălatul pe cap nu este contraindicat săptămâni sau luni după operație.

Firele neresorbabile se scot de obicei la 1–3 săptămâni. Firele resorbabile cad singure, în aproximativ 6 săptămâni.

Contactați imediat medicul sau mergeți la urgență, indiferent de oră, dacă din cicatrice curge un lichid transparent (posibilă fistulă LCR), dacă aveți o criză epileptică, o slăbiciune nouă, tulburări de vorbire sau de vedere ori o durere de cap foarte puternică, cu vărsături sau somnolență. Vedeți Recuperarea acasă.

În sistemul de stat, rezultatul vine în până la 30 de zile (termenul legal). Puteți cere ca proba să fie trimisă într-un laborator privat, unde răspunsul vine de obicei mai repede. Rezultatul se ridică de la serviciul de anatomie patologică sau se primește pe e-mail.

Operația în sine nu vă ia dreptul de a conduce, însă anumite probleme asociate – crize epileptice, slăbiciune într-un membru, tulburări de vedere – îl pot restrânge. Discutați cu medicul înainte să vă urcați la volan.

Da, riscul depinde în primul rând de gradul OMS și de cât de complet a fost îndepărtată tumora. Pentru un meningiom de grad 1 îndepărtat complet, riscul este mic. De aceea controalele RMN sunt importante, chiar dacă vă simțiți bine. Vedeți Meningioame recidivante.

Căutați un neurochirurg cu experiență reală în meningioame, în localizarea dumneavoastră, care vă explică toate opțiunile și riscurile și nu vă grăbește. Dacă simptomele permit, cereți două sau trei opinii. Vedeți Cum alegeți un medic.

Da. Conform Legii drepturilor pacientului (nr. 46/2003), aveți oricând dreptul la o a doua opinie medicală, chiar și atunci când sunteți internat(ă). Este o practică normală, care nu ar trebui să îl supere pe medicul dumneavoastră.

Ne trimiteți imaginile (CD sau link) și documentele medicale, împreună cu întrebările dumneavoastră. Un neurochirurg le analizează și vă răspunde pe e-mail, de obicei în 24–72 de ore. Dacă este nevoie, o asistentă vă contactează pentru a programa un consult fizic sau online. Vedeți Trimiteți documentele.

Este gratuită pentru pacienți. Proiectul este susținut de Asociația NeuroVida și se bazează pe donații. Vedeți Susțineți-ne.

Aduceți imaginile în format digital, toate rapoartele, lista medicamentelor și o listă scrisă de întrebări. Vedeți Cum mă pregătesc pentru consultație și fișa de completat din Broșuri PDF.

Discutați cu neurochirurgul înainte de a planifica o sarcină. Unele meningioame cresc mai repede în timpul sarcinii, din cauza hormonilor, iar medicul poate recomanda un RMN înainte sau un plan de urmărire.

Discutați cu medicul. Unele progestative, luate timp îndelungat în doze mari, cresc riscul de meningiom sau pot favoriza creșterea lui. Nu opriți însă niciun tratament fără acordul medicului.

Dacă meningiomul este doar urmărit și nu aveți simptome, de regulă vă puteți continua viața obișnuită, inclusiv sportul și călătoriile. După operație, sportul, efortul fizic și zborurile se reiau doar cu acordul medicului.

Este normal ca diagnosticul să fie apăsător. Vorbiți cu cei apropiați și cu medicul și căutați sprijinul altor pacienți – vedeți Grupuri de suport și Poveștile pacienților.